Iarna pe ulita

[Akbhar]

[menta]

deci acum 41 de ani....frezele puneau direct in camioane zapada.....oamenii erau scosi in srada la dezapezire.....acum se plang ca ninge dar unu nu iese sa dea la lopata.....iar plugurile o urca peste masinile parcate.

[laurmic]

Romania in topurile meteorologice


Problema fenomenelor climatice extreme si teama cu privire la posibilitatea declansarii unor schimbari climatice majore
s-a impus aproape cu brutalitate si a cuprins întreg globul. În ultimii ani se vorbeste din ce în ce mai mult despre
încalzirea globala, despre scaderea stratului de ozon, despre efectul de sera si despre urmarile lor catastrofale.
Schimbari climatice lente, dar de o gravitate imensa se petrec la nivelul planetei, schimbari care, încetul cu încetul, vor
influenta modul de viata al unor întregi continente. Fenomenele climatice extreme, taifunuri, secete, inundatii, grindina,
frig extrem sau, dimpotriva, încalzirea unor regiuni, tin prima pagina a ziarelor din întreaga lume.
Biroul Meteorologic al Regatului Unit al Marii Britanii a elaborat un scenariu meteo, conform caruia temperatura la scara
intregii planete urmeaza sa creasca pâna în anul 2100 cu 1,5 grade, iar nivelul oceanului planetar sa creasca cu 35 cm.
Comunitatea stiintifica internationala organizeaza congrese, conventii, medieri între state pentru reducerea poluarii,
numai ca, pentru moment, interesele economice sunt mai puternice decât constiinta distrugerii pe termen lung a
mediului.
Romania - schimbari climatice
România se încadreaza în scenariul planetar. Padurile noastre sunt distruse fara nici o remuscare, exploatari legale, dar
mai ales ilegale, determina schimbari de o gravitate incalculabila. Animalele salbatice de care România era atât de
mândra au disparut din unele zone pentru ca au disparut si padurile.
Alunecari de teren în care dispar case sau chiar sate întregi, inundatii catastrofale, furtuni distrugatoare, secete care
spulbera recoltele, treceri uimitoare de la iernile cele mai lungi direct la verile cele mai toride: toate acestea sunt
rezultatul poluarii si al defrisarilor de tot felul la care asistam. Fenomenele meteo extreme din ultimii ani care au culminat
cu inundatiile din acest an sunt doar un semnal de alarma.
Problema schimbarilor climatice a devenit nu doar un subiect favorit pentru Media, ci si o tema de cercetare prioritara.
Exista numeroase teorii, modele si scenarii pentru viitor, dar acestea mai contin elemente necunoscute si unele date
contradictorii.
Sa analizam anul 2006, din punct de vedere climatic, în România. Cel mai important fenomen este reprezentat de
inundatii.
Inundatiile din România
Prognozele meteorologice anuntau înca de la sfârsitul lunii martie riscul unor noi inundatii care urmau sa afecteze
România. Dunarea a inundat zone extinse din Ungaria si Cehia, iar repetarea scenariului în tara noastra era doar o
chestiune de timp. Atentia mediatica s-a concentrat in jurul reactiei autoritatilor, care se vedeau puse în situatia de a
demonstra ca au învatat din experienta anului trecut. Dunarea s-a revarsat si peste 15.000 de persoane si-au parasit
casele inundate sau în pericol de a fi inundate. Autoritatile au instituit starea de alerta, iar politicienii s-au lansat iarasi în
declaratii controversate.
Noua criza a inundatiilor a fost anuntata de prognozele pesimiste transmise de ministerul Mediului. Prima interventie pe
aceasta tema a avut-o seful statului, care s-a deplasat in zonele vizate de pericolul inundatiilor. Dar preocuparea
principala a locuitorilor din zonele afectate nu este atat cea a salvarii din calea apelor, mai ales ca inundatiile au fost
anuntate, cat mai ales cea a alternativelor pe care sinistratii le vor avea dupa trecerea viiturii. Dar nu s-a pomenit nimic
despre capacitatea autoritatilor de a oferi solutii de adapost, in contextul afectarii locuintelor.
Inundatii si solutii
Prognozele pesimiste s-au confirmat, iar Dunarea, intre timp ajunsa la debite record, a inundat zeci de localitati si a
distrus diguri. Amenintarea s-a extins rapid si asupra unor orase importante: Braila, Galati sau Tulcea, ale caror zone
limitrofe au fost afectate de inundatii. Pe fondul calamitatii produse de revarsarea Dunarii, autoritatile au avut de
gestionat o situatie extrem de complicata-coordonarea operatiunilor de evacuare, in paralel cu oferirea unor posibilitati
de hrana si cazare pentru cei sinistrati. La sfarsitul lunii aprilie, numarul celor evacuati din zonele inundate sau in pericol
de inundatie se ridica la peste 15.000 de persoane. Si de aceasta data, rolul-cheie l-a jucat armata care a incercat sa
limiteze pagubele, prin improvizarea digurilor, contributia la salvarea bunurilor celor sinistrati si punerea la dispozitie a
hranei si a corturilor militare, pana la depasirea momentelor de criza.
Pentru a combate din efectele devastatoare ale inundatiilor, autoritatile au recurs si la metoda inundarilor controlate. In
prima faza, operatiunea a reusit sa intarzie afectarea masiva a localitatilor de la Dunare. In timp insa, pe fondul cedarii
digurilor dar si pentru ca debitele erau in continua crestere, Dunarea a atins cote-record, inundarea controlata nu a mai
facut fata cu succes. Mai mult, presa a evidentiat inflexibilitatea unor investitori locali, detinatori de ferme piscicole, care
s-au opus inundarilor controlate, dovedind ca interesele de afaceri si maximizarea profiturilor prevaleaza in detrimentul
salvarii gospodariilor oamenilor.
Inundatiile: cauza a schimbarilor climatice
Daca privim fundalul statistic al ultimelor decenii, adica frecventa aparitiei unor astfel de fenomene, putem face legatura
intre inundatii si schimbari climatice. Ratiunile teoretice, cat si datele de observatie ne arata ca inundatiile, ca fenomene
extreme, si-au marit frecventa de aparitie. De fapt comunitatea stiintifica a avertizat Romania asupra urmarilor
schimbarilor climatice de aproape un deceniu. Cu putin inainte de ’90 s-a infiintat Comisia Interguvernamentala
pentru Schimbari Climatice. Primul raport a aparut in ’91, al doilea in ’95, al treilea in 2001 si al patrulea
urmeaza sa se publice in 2007. Comisia se afla sub umbrela ONU si a Organizatiei Mondiale a Meteorologiei.
Pagubele produse de inundatii
Anul 2005 se remarca prin inundatii in toate zonele tarii. Au murit 76 oameni si au fost afectate 1.734 localitati Viiturile
au atins valori istorice.
In bazinul Trotus, viitura produsa in luna iulie a atins valori exceptionale, volumul in zona Vranceni fiind cel mai mare din
sirul de masuratori Pe raurile Putna si Rm Sarat s-au produs cele mai mari viituri inregistrate vreodata.
EXTREME CLIMATICE
In acest an, toamna nu a venit cu inundatii, dar s-au inregistrat temperaturi deosebit de scazute. Prima noapte de
noiembrie, a fost foarte rece în toata tara. Temperatura a coborât sub zero grade în aproape toate regiunile, valori cu
6-8 grade mai mici decât mediile climatologice ale perioadei. Asadar un noiembrie care a debutat departe de
caracteristicile sale medii. Totusi, au existat si ani în care noiembrie a fost si mai rece:
minus 28 de grade s-au înregistrat la Joseni în 1993, minus 27 la Gheorghieni în 1948 si minus 26 la Intorsura Buzaului
în 1915.
Dar acestea nu sunt singurele extreme climatice pe care tara noastra le-a inregistrat.
Ploi
- Pe 10 august 1951, in localitatea Sion, din judetul Braila, maxima a fost de 44.5 grade. Tot în august, majoritatea
statiilor alpine au înregistrat maxime absolute: 22.4 la Ceahlau Toaca, 23.4 pe Vladeasa si 26.1 pe Vf Turcu.
- Pe 29 august 2004, au cazut cele mai abundente precipitatii în 24 de ore din ultimii 80 de ani: 312 l/mp în localitatea
Pantelimon, 281 l/ mp în Agigea, judetu Constanta.
- Printre cele mai calduroase veri, se remarca vara anului 2000, înca din prima parte a lunii Iulie, temperaturile au
depasit 42 de grade (43.5 la Giurgiu, 43.2 la Calafat, 43.1 la Bailesti, 42.7 la Oltenita, 42.6 la Drobeta, 42.2 la Bucuresti
Baneasa)
- Cea mai rece si instabila vara a fost in 1979, caracterizata prin averse, cu tunete si fulgere si vant puternic, cantitati
importante. Cea mai scazuta valoare fata de media cliamtologica a fost înregistrata la Cluj Napoca, 16 grade, fata de
media de 19 grade.
- Printre cele mai secetoase veri, fara a tine cont de intervalul 1941-1950, in vara lui 1965, la Bucuresti Baneasa a ploua
doar 43 l/ mp, normalul sezonului este de 200 l/ mp
- Durata cea mai mare de cadere a grindinei , de 105 minute la Varful Omu, 9 iulie 1973
- Marimea grindinei – caz exceptional 6-7 iunie 1880, Braila, mai mare decat un ou de gaina
- 7 cm in diametru marimea grindinei in Tunari, pe 13 august 1979
Seceta
- Pana in anul 2000 se considera ca seceta din perioada 1945-1946 este cea mai violenta a secolului trecut, cu
consecinte dezastruoase pentru Romania. Cercetari mai recente au demonstrat ca anul 2000 poate fi considerat drept
mai secetos decat intervalul 1945-1946
- Luna cea mai calduroasa – august 1951, s-a atins recordul de 44,5 grade C la Ion Sion in jud Braila
Ani ploiosi
- Cei mai ploiosi ani sunt considerati 1897 si 1912
- Cel mai mare exces de umiditate - intervalul 1969-1973. Aici se detaseaza inundatiile din 1970 si 1972.
Iarna
- Printre cele mai racoroase ierni, cand temperatura a scazut frecvent sub minus 30 de grade: 1928-1929, 1941-1942,
1953-1954, 1962-1963, 1984-1985.
- Cea mai calduroasa iarna, 27 februarie 1995, judetul Constanta, Medgidia 26 de grade.
- Cele mai abundente precipitatii într-o singura iarna, au fost înregistrata pe Vf Vladeasa in Ianuarie 1976, stratul a
masurat 395.4 mm.
- Pentru zona de câmpie Grivita, februarie 1954 a fost remarcabil din cauza intervalului cu care s-au succedat furtunile
de zapada. Durata a fost de 3-4 zile, astfel: 1-4, 7-9, 17-19 si 22-24.
Viscol
- Cel mai mare viscol din ultimul secol este considerat cel din 1-4 februarie 1954. In noaptea de 2/3 februarie, in
Bucuresti, troienele de zapada au atins 4-6 m inaltime, blocand traficul- Cel mai tarziu viscol este considerat cel din 14 aprilie 1074, ninsori abundente in sudul si in sud-estul tarii, insotite de
rafale de vant de peste 70 km/h.
- Cel mai timpuriu viscol, 25-27 octombrie 1912.
- Iarna cea mai grea, 1953/1954, prin frecventa si violenta viscolelor, prin abundenta ninsorilor, prin grosimea si durata
stratului de zapadaGer
- Luna cea mai geroasa - ianuarie 1942. In noaptea de 24/25 s-a inregistrat minima absoluta de minus 38,5 grade la
Bod.
- Iarna cea mai geroasa a secolului – 1941/1942
Bruma
- Cea mai timpurie -15-17 septembrie 1956
- Cea mai tarzie 21-22 mai 1952
EXTREME ÎN BUCURESTI
Vara
- 5 iulie 2000, temperatura maxima absoluta, 42.4 Bucuresti Filaret, 42.2 Bucuresti Afumati, 41.1 Bucuresti Baneasa
- volum precipitatii pentru 24 de ore Bucuresti Filaret 136.6 l/ mp - 7 iunie 1910, 107.7 l/ mp Bucuresti Baneasa pe15
iulie 1954, Bucuresti Afumati 107.3 l/ m2 pe 20 august 1949- 56,6 ore de tunete în luna iunie 1979, dublu normalului.
Iarna
- minima absoluta, Bucuresti Baneasa minus32.2 pe 25 ianuarie 1942, Bucuresti Filaret minus 30 de grade pe 5 ianuarie
1942, minus 30 grade la Bucuresti Afumati pe 6 februarie 1954.
- înaltimea maxima-adâncimea stratului de zapada, Bucuresti Baneasa 107 cm in ianuarie 1942, 104 cm in februarie
1954, 73 in Martie 1993.
Suntem in decembrie, asadar anul nu s-a terminat. Mai putem inregistra recorduri. Suntem parte din aceasta lume
afectata din ce in ce mai mult de incalzirea globala, devenita explicatia cea mai la indemana pentru toate fenomenele
naturale din ultima perioada: deplasarea tropicelor, extinderea deserturilor, topirea ghetarilor si intensitatea uraganelor.
Incalzirea globala este un fenomen climatic, adica pe termen lung, iar valul rece care a cuprins Romania prematur este
o schimbare de vreme. Dar cu siguranta nu vom fi ocoliti de schimbarile climatice, daca nu vom contribui, si noi, la
limitarea acestora.

[laurmic]

Se gandesc si altii :

[alcatraz]

zona de protectie a unui drum asfaltat indiferent de rangul lui (judetean, national, european, autostrada) este de 4 m.
in acesti 4 m se pot monta parazapezi dar acestea trebuie sa si reziste in timp. daca sunt din lemn, le fura unii pentru a face focul, daca sunt metalice le fura altii: "tiganii rromi" (unii se considera tigani, altii rromi, asa ca nu doresc sa le dau subiect de hartza inre ei) sa le vinda la fier vechi. ar trebui gasit alt material care sa fie destul de rezistent si care sa nu tenteze.

[mukcelmik]

Daca s-ar monta in zona de 4m drumul ar fi inzapezit . Panourile se monteaza la aproximativ la o distanta de 35 ori inaltimea panoului .Lasati-o mai incet .Vad ca a inceput lumea sa se priceapa la drumuri asa cum se pricep toti la agricultura si fotbal .

[Arnold12]

Panourile se monteaza la aproximativ la o distanta de 35 ori inaltimea panoului .

Mda, austriecii astia prosti probabil ca au lipsit de la lectia ta.

IMG_0758+.jpg

[sonty]

daca sunt din lemn, le fura unii pentru a face focul, daca sunt metalice le fura altii: "tiganii rromi" (unii se considera tigani, altii rromi, asa ca nu doresc sa le dau subiect de hartza inre ei) sa le vinda la fier vechi. ar trebui gasit alt material care sa fie destul de rezistent si care sa nu tenteze.

sau sa le faca din metal si sa fie electrificat . pe bune-acuma, va dati seama cate lucruri facem in fiecare zi desi riscam sa ne fie furate?

Panourile se monteaza la aproximativ la o distanta de 35 ori inaltimea panoului .

de fapt e de 35000 de ori inaltimea panoului si este vorba de panourile pozate de Arnold in Austria (apropos, alea nu stiu daca nu-s special pentru zapada sau mai ales pentru izolare fonica cand treci pe langa ferma omului sa stea vaca milka linistita). deci avem deja panouri.
serios vorbind daca gardul are 4 metri ar insemna o distanta de 16 metri de drum sau 140 de metri, de unde o diferenta enorma in materie de securitate. oricum pe la noi in interiorul celor 16 metri de la marginea drumului sunt in majoritatea cazurilor niste extraordinari copaci. asa ca securitatea oricum nu prea conteaza in romania.
pe de alta parte sa explic si de ce cred ca e mult mai sigur un zid la 16 metri de drum decat 140 de metri de camp sau 3 copaci. stiti ce se-ntampla cand ai un accident la 120km/h tragi de volan sau ricosezi intr-un zid aflat la 16 metri? in general faci praf laterala dreapta a masinii c-o stergi toata, ricosezi inapoi pe drum, te-nvarti si te opresti. in cel mai rau caz te mai sterge vreunul care vine din spate. ce se-ntampla daca zbori peste parapet pe camp (presupunand ca nu nimeresti vreun copac)? te-nfigi in vreun mal cu botul si se considera accident frontal. daca ai si ghinion te si rastorni. din care ziceti ca sunt mai mari sanse sa scapi viu si mai mult sau mai putin intreg?

[mukcelmik]

In poza lui Arnold12 nu sunt panouri parazapezi .Panourile parazapezi au un format STAS , cu o anumita lungime si anumita latime ( 225*180 cm ) si se monteaza functie de mai multi factori ( curenti de aer , rambleu , debleu , curba , aliniament , directia predominanta a vantului , cantitate de zapada etc.)

[mukcelmik]

Scuze de off topic dar nu am mai putut edita .Uite si un caiet de sarcini in baza caruia se desfasoara activitatea de iarna/vara in CNADNR .
http://www.drdpct.ro/Intretinere%20mult ... LARASI.pdf